Bucureşti, România
E-mail: blogziar@yahoo.com

joi, 24 mai 2012

DE CE NU E PREŞEDINTELE PARLAMENT (DEŞI AR VREA)

Ca multe alte întâmplări, dintre care unele au avut loc şi cu ani în urmă, parc-ar fi fost ieri, dar de fapt cred că era tocmai hăt săptămâna trecută cam pe vremea asta, doar că mai pe seară, când am auzit-o pe moderatoarea aceea întotdeauna excesiv de entuziastă, ca să nu spun de-a dreptul isterică, de la Antena 3, zbierând că uninominalul “pur” pentru alegerile parlamentare ar fi foarte corect, deoarece este normal să câştige candidatul de pe primul loc, “ăla pe care l-am votat, domnule!”, nu (şi) cei de pe locurile doi sau trei, cum se întâmplă într-un sistem (cât de cât) proporţional. Ei bine, ce scapă logicii duduii este că şi candidaţii ăia demni de dispreţ de pe locurile doi sau trei au fost votaţi de nişte cetăţeni, uneori aproape la fel de numeroşi ca şi ai primului, pe care l-a votat dumneaei, dacă avem o potrivire de genul 33,5% locul I; 33,3% locul II; 33,2% locul III, caz în care de fapt peste 66% dintre votanţi rămân cu buzele umflate. Şi nici măcar nu e exemplul cel mai nefericit!


Pe de altă parte, mai alaltăieri l-am auzit şi pe vajnicul monarhist al lui peşte prăjit, Crin Antonescu, făcând o comparaţie cu alegerile prezidenţiale, unde se poate întâmpla de asemenea ca 49,9% din alegători să fluiere a pagubă (ca în 2009). Aşa o fi, numai că de-aia, spre deosebire de preşedinte (ca să nu mai vorbim de primari, cealată comparaţie, şi mai idioată, făcută de domnul Antonescu), Parlamentul este “organul reprezentativ suprem”: ca să fie REPREZENTAŢI cât mai bine toţi cetăţenii ţării, adică şi ăia care nu votează cu câştigătorii. (Şi de-aia e naşpa republica semi-prezidenţială ca formă de guvernământ, dar asta-i deja altă discuţie!).


În concluzie, sistemul adoptat de USL este nu doar – cum îl cataloga cu o sinceritate de paradă acelaşi Crin Antonescu – “brutal”, ci de-a dreptul criminal.

Niciun comentariu: