Un sondaj degeaba
Spuneam zilele trecute că toată lumea politică aşteaptă cu sufletul la gură primele sondaje de opinie realizate după scandalul bileţelului. Iată că ele au şi început să apară. Cei mai grăbiţi se pare că au fost cei de la BCS. Atât de grăbiţi, încât studiul, efectuat în perioada 13-19 ianuarie, adică în plină desfăşurare a ostilităţilor, nu are practic nicio relevanţă, fiind greu de crezut că de‑a lungul unei săptămâni cu răsturnări de situaţie de la o oră la alta şi “dezvăluiri incendiare”, câte trei‑patru pe zi, toată suflarea intervievată şi‑a păstrat intacte opţiunile. Îmi şi imaginez câţiva bieţi subiecţi dându‑şi palme fiindcă au apucat să‑şi declare adeziunea faţă de un partid sau altul, ori faţă de o anume personalitate politică, pentru ca în aceeaşi seară, asistând la vreo ediţie specială a televiziunilor, să se răzgândească, măcar în sensul scârbirii totale, dacă nu al schimbării favoritului.
Pe de altă parte – dar poate şi din cauza prezentării destul de lapidare în presă a rezultatelor – personal nu înţeleg tocmai exact următoarea formulare (sursă “Jurnalul Naţional”): “dacă partidele Alianţei ar candida separat, PD ar obţine 56%, faţă de PNL cu 36%, 6,5% fiind nehotărâţi, iar în ipoteza că mâine Alianţa D.A. s-ar destrăma, PD ar primi 53% din voturi, iar PNL 33%”. Probabil dacă n‑ar vota decât simpatizanţii Alianţei. În orice caz, ADA ar obţine, unitară, 45,7%, iar pentru alegerile europarlamentare, mergând pe cont propriu, dar în competiţie şi cu celelalte partide, PD ar întruni 28% din sufragii, iar PNL 17,2%. Celelalte formaţiuni importante sunt PSD cu 19,8%, PNG – 11,5% (!), PRM – 7%, PLD - 5,8% şi UDMR – 5,3%. Nehotărâţi s‑au declarat numai 28%, ceea ce ar fi încă bine, având în vedere că la ultimele alegeri prezenţa la urne n-a depăşit 60% din cei cu drept de vot.
Deşi, cum spuneam, rezultatele nu pot spune mare lucru, trebuie observate ascensiunea formaţiunii lui Gigi Becali - beneficiar, probabil, tocmai al mediatizării mai reduse şi a aparentei lipse de implicare în conflict - scăderea aproape proporţională a PRM, dar şi, dacă bine‑mi amintesc rezultatele sondajelor mai vechi, o diminuare a procentului PSD, care însă a ieşit la rampă abia spre sfârşitul intervalului măsurat. Alianţa îşi păstrează o cotă surprinzător de bună, în care însă raportul PD – PNL este numai de circa 1,6 la 1, departe de acel 3 la 1 de la care visau democraţii să pornească discuţiile pentru eventuala participare pe liste comune la alegerile pentru Parlamentul European. De remarcat este şi faptul că dacă, printr‑un miracol, PD, PNL şi PLD s‑ar alia, ar obţine peste 50% din sufragii, ceea ce naşte întrebări interesante în legătură cu electoratul atras de formaţiunea domnului Stolojan, în condiţiile în care, cel puţin PNL apare la un nivel chiar peste aşteptări.
Pe de altă parte – dar poate şi din cauza prezentării destul de lapidare în presă a rezultatelor – personal nu înţeleg tocmai exact următoarea formulare (sursă “Jurnalul Naţional”): “dacă partidele Alianţei ar candida separat, PD ar obţine 56%, faţă de PNL cu 36%, 6,5% fiind nehotărâţi, iar în ipoteza că mâine Alianţa D.A. s-ar destrăma, PD ar primi 53% din voturi, iar PNL 33%”. Probabil dacă n‑ar vota decât simpatizanţii Alianţei. În orice caz, ADA ar obţine, unitară, 45,7%, iar pentru alegerile europarlamentare, mergând pe cont propriu, dar în competiţie şi cu celelalte partide, PD ar întruni 28% din sufragii, iar PNL 17,2%. Celelalte formaţiuni importante sunt PSD cu 19,8%, PNG – 11,5% (!), PRM – 7%, PLD - 5,8% şi UDMR – 5,3%. Nehotărâţi s‑au declarat numai 28%, ceea ce ar fi încă bine, având în vedere că la ultimele alegeri prezenţa la urne n-a depăşit 60% din cei cu drept de vot.
Deşi, cum spuneam, rezultatele nu pot spune mare lucru, trebuie observate ascensiunea formaţiunii lui Gigi Becali - beneficiar, probabil, tocmai al mediatizării mai reduse şi a aparentei lipse de implicare în conflict - scăderea aproape proporţională a PRM, dar şi, dacă bine‑mi amintesc rezultatele sondajelor mai vechi, o diminuare a procentului PSD, care însă a ieşit la rampă abia spre sfârşitul intervalului măsurat. Alianţa îşi păstrează o cotă surprinzător de bună, în care însă raportul PD – PNL este numai de circa 1,6 la 1, departe de acel 3 la 1 de la care visau democraţii să pornească discuţiile pentru eventuala participare pe liste comune la alegerile pentru Parlamentul European. De remarcat este şi faptul că dacă, printr‑un miracol, PD, PNL şi PLD s‑ar alia, ar obţine peste 50% din sufragii, ceea ce naşte întrebări interesante în legătură cu electoratul atras de formaţiunea domnului Stolojan, în condiţiile în care, cel puţin PNL apare la un nivel chiar peste aşteptări.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu